Centrul pentru Cercetarea Gândirii Politice Moderne

21/04/2020

Acasă / Magazin / Angelus Novus / ELLEN MEIKSINS WOOD Libertate și proprietate. O istorie socială a gândirii politice occidentale de la Renaștere la Iluminism Oferta ELLEN MEIKSINS WOOD Libertate și proprietate. O istorie socială a gândirii politice occidentale de la Renaștere la Ilum...

09/01/2020

Alexandre Matheron died on January 7, 2020.

His two great books, Individu et communauté chez Spinoza (Paris: Éditions de Minuit, 1969) and Le Christ et le salut des ignorants chez Spinoza (Paris: Éditions Aubier-Montaigne, 1971), plus his many articles, recently gathered in Études sur Spinoza et les philosophies à l'âge classique (Lyon: ENS Éditions, 2011), earned him a reputation as a master of seventeenth-century studies in France and internationally. He was, after Martial Gueroult, one of the best representatives of the structural method in the history of philosophy. His seminars gathered both French and foreign undergraduate and graduate students desiring to learn this method. Through his teaching at the École Normale Supérieure de Fontenay/Saint-Cloud he formed, directly and indirectly, a great number of Spinozists. He always encouraged young researchers and was always ready to listen to suggestions different from his own.

In 1977, he was among the founders of the Association des Amis de Spinoza of which he became the chair after the death of Jean-Toussaint Desanti. These last years, illness kept him away from active participation, but he always continued to support, through his reading and comments, the forthcoming new edition of the complete works of Spinoza.

Pierre-François Moreau

Le philosophe spinoziste est mort mardi. Son approche du penseur néerlandais a notamment influencé Toni Negri, Frédéric Lordon et Etienne Balibar.

30/10/2019

Un portrait de Nicolas Machiavel qui serait attribué à Léonard de Vinci, selon les archives du château de Valençay (Indre), a été retrouvé dans la collection du château.

03/09/2019

mare veste mare: s-a descoperit o nouă scriere a lui J. Locke

Newly discovered ‘Reasons for tolerateing Papists equally with others’ shows the Enlightenment thinker expressing unexpected social liberalism

16/08/2019

o alegorie a dificultății de-a conduce o țară

Allegory for the difficulty of ruling over a diverse nation — Pieter van der Borcht, 1578: https://buff.ly/2EdZCXL

04/04/2019

ce mai punem pe lista scurtă:

Once, humans were benighted by superstition and irrationality, but then the Greeks invented reason. Later, the Enlightenment enshrined rationality as the supreme value. Discovering that reason is the defining feature of our species, we named ourselves the “rational animal.” But is this flattering story itself rational? In this sweeping account of irrationality from antiquity to today—from the fifth-century BC murder of Hippasus for revealing the existence of irrational numbers to the rise of Twitter mobs and the election of Donald Trump—Justin Smith says the evidence suggests the opposite. From s*x and music to religion and war, irrationality makes up the greater part of human life and history.

A fascinating history that reveals the ways in which the pursuit of rationality often leads to an explosion of irrationalityIt’s a story we can’t stop telling ourselves. Once, humans were benighted by superstition and irrationality, but then the Greeks invented reason. Later, the Enlightenment e...

27/03/2019

termenul “honnête homme” și-a găsit (încă) un echivalent în română

a doua traducere a 'Maximelor' lui La Rochefoucauld, în traducerea lui Ștefan Vianu și Cătălin Avramescu

Culegere de scurte reflecții privind virtuțile și defectele omenești, Maximele lui La Rochefoucauld nu se identifică cu nici una dintre formele consacrate ale gîndirii savante din epoca în care s-au născut. Nu sînt o culegere de sentințe, nici un tratat de morală sau un manual de maniere,...

19/02/2019

Gottfried Wilhelm Leibniz never finished the principal task assigned to him by his boss, Georg Ludwig, Elector of Hanover. When the latter became King of England in 1704 --the beginning of the ‘Hanoverian usurpation’ that still enjoys some sort of power in the United Kingdom and some of its former possessions--, Leibniz, the delinquent court genealogist, was not invited to join him, as he had hoped. Instead he was made to stay behind, in the expectation that he would finally complete his long overdue history of the medieval origins of Georg Ludwig's own Guelf family, and of their distant union with the Italian Este dynasty: a forgotten alliance that, once reestablished, might yield up validation for new territorial claims.

Leibniz’s principal excuse for taking so long was, he felt, that in order to write a history properly one must begin at the beginning. And he understood this in the most rigorous sense possible: not the beginning of the Guelfs, nor even of humanity, but that of the continents, oceans, and mountains, and the several curiosities discovered within them. Any true history, Leibniz thought, is big history. And thus by the early 1690s, after several years of largely unsuccessful mine-engineering projects in the Harz Mountains, the philosopher set about writing what would come to be called the Protogaea, a text that may rightly be seen as the first instalment in the planned history of his employer’s ancestors.

What seperates history from paleontology? Not the reading of texts, says Justin E. H. Smith, who, via examination of Leibniz’s family-history-turned-geological-masterwork Protogaea , argues that ‘reading the fossil record’ is far from a metaphor…

15/09/2018

Veronica Lazăr, despre motivele pentru care Iluminismul e o sursă mai importantă decît altele pentru gîndirea politică și socială contemporană:

"Astfel, cu toată diversitatea lor și cu toată incoerența de ansamblu, investigațiile gânditorilor iluminiști au făcut posibilă, de fapt, o viziune despre societate ca realitate imanentă, creată de oameni, în care se negociază permanent raportul între regularități supraindividuale și libertate, un spațiu al contingențelor istorice majore, al noutății istorice radicale, al intervențiilor politice corective și libertății umane ca formă de autodeterminare. Oricât de sceptici ar putea fi istoricii în a privi Revoluția Franceză ca pe o urmare necesară a Iluminismului, proiectul de tabula rasa politic și simbolic la care ajunseseră la un moment dat revoluționarii francezi (nu de la început!) rimează întrucâtva cu elementele de constructivism social și de explicare a deficiențelor lumii moderne în termeni sociali și politici pe care le-a presărat pe ici și pe colo, dar ireversibil, gândirea iluministă. Cu toate reflexele ei de legitimare prin recursul la natură – legi ale naturii, drept natural ș.a.m.d. –, cu toate noile ei versiuni de naturalizare a inegalităților umane, ea a declanșat o procedură de chestionare permanentă și de reducere a naturalizării raporturilor sociale. Natura iluministă va fi gata, de aceea, să cedeze locul practicilor sociale, în urma unui parcurs accidentat și plin de ocolișuri.

Atunci când, recent, un jurnalist francez se înfuria – un refren extrem de uzat – că „sociologia” sau „sociologismul” ar da vina pentru toate relele (delincvență, terorism, sărăcie, inegalitate, eșecuri școlare, depresii și boli psihice etc. etc.) pe „societate” („C’est la faute à la société”), el se făcea ecou al unui alt vechi refren, care era ironic însă, și care dădea vina pentru lucruri absurde din viața cotidiană pe Rousseau și Voltaire.[1] Dar, mai mult decât să-și manifeste dezaprobarea față de descoperirea iluministă că omul ca individ e subiect al propriilor sale acțiuni, nemulțumitul își trăda de fapt descoperirea, mult mai perplexantă, că pentru gândirea socială care e urmașa Iluminismului, societatea umană e veritabilul subiect al acțiunilor umane."

Veronica Lazăr Steven Pinker, între Jonathan Israel și Bill Gates Studiile despre Iluminism sunt unul din cele mai animate câmpuri intelectuale din câte cunosc – adică din cele mai fertile polemic…

11/06/2017

An excerpt from "Heretics! The Wondrous (and Dangerous) Beginnings of Modern Philosophy."

31/05/2017

Prezentarea primei traduceri integrale a lucrării lui Hobbes. (trad. Alexandru Anghel) foto: Gabriela Cibicenco