14/10/2026
Am solicitat Președintelui Nicușor Dan dizolvarea Parlamentului: „România a ajuns prizoniera impotenței politice, a orgoliilor mărunte și a intereselor personale ale unor politicieni care se agață cu disperare de funcții și privilegii !”
Plângere prealabilă adresată Președintelui României privind neexercitarea atribuției constituționale de dizolvare a Parlamentului, după respingerea a două solicitări de învestitură și depășirea termenului constituțional de 60 de zile.
În calitate de cetățean român, cu drept de vot, anunț formularea unei plângeri prealabile adresate Președintelui României, Nicușor Dan, prin care solicit exercitarea atribuției constituționale prevăzute de art. 89 alin. (1) din Constituția României, respectiv dizolvarea Parlamentului și declanșarea procedurilor pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Demersul juridic este fundamentat pe îndeplinirea condițiilor constituționale care permit dizolvarea Parlamentului, respectiv depășirea termenului de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului. În data de 22 iunie 2026, Parlamentul României a respins Guvernul propus de Adrian Veștea, care a obținut numai 189 de voturi „pentru”, din minimum 233 necesare învestirii. Ulterior, în data de 30 septembrie 2026, Parlamentul a respins și Guvernul propus de Siegfried Mureșan, acesta obținând 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”.
Astfel, începând cu 30 septembrie 2026, sunt îndeplinite cele două condiții cumulative prevăzute de art. 89 alin. (1) din Constituție, care îi permit Președintelui României să dizolve Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Cu toate acestea, Președintele Nicușor Dan a optat pentru continuarea procedurilor de formare a Guvernului, desemnându-l, la 5 octombrie 2026, pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fără a recurge la mecanismul constituțional al dizolvării Parlamentului.
„România a ajuns prizoniera clasei politice, paralizată de orgolii mărunte și de interese personale. În timp ce țara traversează o criză politică, economică și socială, politicienii se agață cu disperare de scaune, de funcții și de privilegii, incapabili să construiască o majoritate parlamentară care să ofere României un Guvern stabil cu drepturi depline. Parlamentul a respins două propuneri de Guvern, termenul constituțional de 60 de zile a fost depășit, iar spectacolul negocierilor politice continuă. România nu poate fi ținută la nesfârșit ostatică orgoliilor și calculelor de partid. Constituția oferă o soluție pentru depășirea acestui blocaj: posibilitatea dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate. Este timpul ca responsabilitatea constituțională să prevaleze asupra intereselor politice.”
Argumentele juridice ale demersului civic
Plângerea prealabilă ridică o problemă de drept constituțional privind limitele dreptului de apreciere al Președintelui României în exercitarea atribuțiilor sale, în contextul unui blocaj guvernamental prelungit. Deși art. 89 alin. (1) din Constituție utilizează expresia „poate să dizolve Parlamentul”, consacrând caracterul facultativ al acestei atribuții, exercitarea prerogativelor prezidențiale trebuie analizată în corelație cu art. 80 alin. (2) din Constituție, care stabilește rolul Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Demersul invocă inclusiv jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 85 din 24 februarie 2020, privind exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor constituționale și respectarea finalității procedurilor de formare a Guvernului.
„Dreptul de apreciere al Președintelui României nu trebuie confundat cu posibilitatea exercitării arbitrare a unei competențe constituționale. Consider că, după două tentative eșuate de învestire a Guvernului și depășirea termenului constituțional de 60 de zile, șeful statului trebuie să analizeze cu maximă responsabilitate posibilitatea dizolvării Parlamentului. România are nevoie de instituții funcționale, nu de perpetuarea unei crize politice în care interesele cetățenilor sunt împinse pe plan secund.”
Solicitările adresate Președintelui României
Prin plângerea prealabilă, am solicitat Președintelui:
1. Exercitarea atribuției constituționale prevăzute de art. 89 alin. (1) din Constituția României, prin efectuarea consultărilor constituționale și emiterea decretului prezidențial de dizolvare a Parlamentului.
2. Reexaminarea conduitei instituționale constând în neexercitarea acestei atribuții, în contextul îndeplinirii condițiilor constituționale și al persistenței blocajului guvernamental.
3. Comunicarea unei poziții oficiale, exprese și motivate, privind rațiunile juridice și constituționale care justifică neexercitarea prerogativei de dizolvare a Parlamentului.
4. Soluționarea cu prioritate a plângerii, având în vedere urgența situației instituționale și evoluția procedurilor de formare a noului Guvern.
Plângerea prealabilă este formulată cu invocarea prevederilor Constituției României, ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale jurisprudenței Curții Constituționale. Precizez faptul că prin demersul meu îmi rezerv dreptul de a recurge la căile jurisdicționale prevăzute de lege, în vederea clarificării limitelor exercitării atribuțiilor constituționale ale Președintelui României.
„Alegerile anticipate nu reprezintă o sancțiune împotriva Parlamentului, ci un mecanism constituțional destinat depășirii blocajelor guvernamentale. Atunci când reprezentanții politici nu reușesc să ofere țării un Guvern stabil cu drepturi depline, întoarcerea la popor este o opțiune constituțională care merită examinată cu toată răspunderea în vederea încetării acestei crize politice.”
