17/08/2026
Către,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI
În atenția,
Plenului Curții Constituționale a României
Stimați Domni Judecători,
Stimate Doamne Judecătoare,
SCRISOARE DESCHISĂ
privind revocarea din funcție a Președintelui Curții Constituționale a României
Subsemnatul, Stochiță Cătălin, în calitate de simplu cetățean al României, având în vedere prevederile din Constituția României, dispozițiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României și din Regulamentul de Organizare și Funcționare al CCR, vă solicit, prin prezenta SCRISOARE DESCHISĂ, să analizați realizarea demersurilor legale privind revocarea doamnei Judecător Tănăsescu Elena-Simina din funcția de Președinte al Curții Constituționale a României, în contextul în care împrejurările descrise recent în spațiul public privind activitatea Președintelui CCR sunt compatibile cu respectarea exigențelor funcției de Președinte al CCR, privind atât atribuțiile administrative și de reprezentare instituțională, cât și responsabilitatea pentru protejarea autorității și prestigiului CCR și menținerea încrederii publice în această instituție fundamentală a României.
Motivele solicitării
În fapt
Conform informațiilor publice din mass-media și social media, în data de 14.08.2026, în intervalul orar 14-14.30, Președintele CCR s-a întâlnit cu Premierul demis al României în biroul Președintelui Senatului. Această „întâlnire” dintre domnul Bolojan și doamna Tănăsescu nu s-a desfășurat nici la sediul CCR și nici la sediul Guvernului României și nu s-a aflat pe agenda publică a Premierului demis sau a Președintelui CCR, încălcând principiile transparenței și respectarea legislației privind un posibil conflict de interese.
În contextul actual al crizei politice, sociale și economice, determinată de menținerea în funcție a Guvernului demis Bolojan, caracterul „secret” al acestei întâlniri afectează prestigiul și independența CCR și sfidează Constituția României. Această „întâlnire” din data de 14.08.2026 dintre Premierul demis Bolojan Ilie Gavrilă (care deține și funcția de Președinte PNL și, „de facto”, funcția de Președinte USR) și doamna Judecător Tănăsescu Elena-Simina - Președintele CCR trebuie să fie analizată în contextul stabilirii Ordinii de zi a ședinței de plen din data de 17 august 2026, în care CCR se pronunță în Dosarul nr. 5213A/2026 (conexat cu Dosarul nr. 5246A/2026) privind „Obiecții de neconstituționalitate a dispozițiilor privind Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, obiecții formulate de 27 senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România și ale Partidului Național Liberal, și respectiv de Președintele României.”
Prin participarea la această „întâlnire”, doamna Judecător Tănăsescu Elena-Simina a săvârșit o încălcare gravă a îndatoririlor administrative și a atribuțiilor de conducere și reprezentare a instituției și a subminat autoritatea și reputația judecătorilor CCR, întrucât este evident că a participat la această întâlnire fără consultarea celorlalți judecători CCR și în afara cadrului legal al funcționării CCR.
În această situație, „mutatis mutandis”, păstrând proporțiile instituționale, prin analogie, putem să apelăm la exemplul ușor de înțeles de orice justițiabil din România: ce se întâmplă dacă un judecător de la Tribunalul Bihor sau de la Curtea de Apel Timișoara se întâlnește, cu 3 zile înainte de judecarea unei cauze, cu „reclamantul” direct interesat în pronunțarea unei soluții favorabile? Este clar că o asemenea situație ipotetică ridică în mod legitim întrebări referitoare la imparțialitatea, credibilitatea și legalitatea actului de justiție în societatea românească.
În acest caz aflat pe rolul CCR, este evident că parlamentarii USR și PNL care au formulat excepția de neconstituționalitate în Dosarul nr. 5213A/2026 (conexat cu Dosarul nr. 5246A/2026) sunt direct interesați ca domnul Fritz Samuel Dominic să nu își piardă mandatul de Primar al Municipiului Timișoara și, implicit, funcția de Președinte al USR.
Prin această „discuție” dintre Președintele CCR, în calitate de Judecător, și șeful politic al „reclamanților” USR-PNL din Dosarul nr. 5213A/2026 (conexat cu Dosarul nr. 5246A/2026) se încalcă principiile și textul Constituției României și principiul separației puterilor în stat devine un „moft”. Această „întâlnire” este o sfidare la adresa statului de drept, întrucât deschide drumul instaurării haosului în România prin nerespectarea legii, o țară unde liderii politici pot influența sau chiar pot dicta hotărârile instanțelor, o societate unde drepturile omului sunt anulate și, implicit, dreptul de acces liber la justiție este aruncat în derizoriu. În aceste condiții, prin anularea democrației prin nerespectarea principiului separației puterilor în stat și nerespectarea drepturilor fundamentale constituționale, „progresăm” la nivelul unei „republici bananiere”, unde liderii politici din PNL și USR fac legea în funcție de ordinele „șefului de trib” Bolojan și ne situăm, prin aceste „practici tradiționale”, în afara legislației și principiilor Uniunii Europene.
Precizez faptul că nu afirm prin prezenta solicitare că în cadrul întâlnirii menționate au fost discutate cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, întrucât nu dețin probe și încă nu au apărut astfel de probe în spațiul public. Nu susțin că independența Curții Constituționale a fost efectiv compromisă și nici că soluția unei cauze poate fi influențată de diverși actori ai sistemului politic și administrativ, întrucât nu dețin probe.
Susțin că independența Curții Constituționale reprezintă o exigență constituțională fundamentală, iar orice situație care poate genera îndoieli legitime în rândul cetățenilor României cu privire la independența și imparțialitatea acestei instituții trebuie să fie analizată cu maximă celeritate de Plenul CCR.
Consider că organizarea unei întâlniri „neoficiale” dintre Președintele CCR și Premierul demis Bolojan, în afara cadrului transparent al relațiilor instituționale, într-un moment în care CCR urmează să soluționeze o cauză cu relevanță juridică semnificativă la nivelul administrației publice, ridică o problemă legitimă de percepție publică asupra independenței și imparțialității Curții Constituționale, mai ales prin raportare la contextul instituțional și politic în care această întâlnire s-a desfășurat, vineri, după terminarea programului de lucru în majoritatea instituțiilor publice din România. Tocmai „timingul” dintre întâlnirea menționată (vineri, 14.08.2026) și judecarea unei cauze de interes public major în plenul CCR (luni, 17.08.2026) impune o analiză atentă din perspectiva garantării independenței Judecătorului constituțional și a respectării imparțialității în judecarea cauzelor aflate pe rolul CCR, fără implicarea sistemului politic și administrativ.
În drept
Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și rolul Curții Constituționale de garant al respectării Constituției. Legea nr. 47/1992 și Regulamentul de organizare și funcționare al Curții Constituționale stabilesc atribuțiile Președintelui CCR și cadrul legal în care acesta își exercită funcția de conducere și reprezentare. Președintele CCR poate fi revocat din funcție conform dispozițiilor din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR și prevederilor din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Curții Constituționale care reglementează răspunderea și revocarea din funcțiile de conducere.
Având în vedere expunerea motivelor în fapt și în drept, vă solicit ca, la ședința Plenului CCR din data de 17.08.2026, înainte de începerea ordinii de zi stabilite privind Dosarul nr. 5213A/2026 (conexat cu Dosarul nr. 5246A/2026), să analizați revocarea din funcție și să dispuneți, prin votul secret al judecătorilor CCR, admiterea cererii de revocare din funcția de Președinte al CCR a doamnei Judecător Tănăsescu Elena-Simina.
În măsura în care Judecătorii din Plenul CCR apreciază că o anumită conduită a Președintelui CCR este incompatibilă cu respectarea atribuțiilor funcției sau că activitatea doamnei Judecător Tănăsescu Simina-Elena afectează grav prestigiul instituției, consider că este de competența judecătorilor Curții Constituționale să analizeze aplicarea mecanismelor prevăzute de lege privind revocarea din funcția de Președinte al CCR a doamnei Judecător Tănăsescu Elena-Simina:
• să analizeze „circumstanțele” în care a avut loc întâlnirea din data de 14 august 2026 dintre Președintele Curții Constituționale și Prim-Ministrul României;
• să stabilească dacă această conduită este compatibilă cu exigențele de independență, imparțialitate și prestigiu instituțional pe care funcția de Președinte al Curții Constituționale le impune conform legislației în vigoare;
• în măsura în care Judecătorii CCR consideră că sunt întrunite condițiile legale, vă rog să dispuneți inițierea și admiterea procedurii de revocare din funcția de președinte al Curții Constituționale a doamnei Judecător Elena-Simina Tănăsescu, potrivit dispozițiilor legale aplicabile.
Precizez faptul că, prin prezenta „Scrisoare deschisă”, nu urmăresc contestarea autorității și independenței Curții Constituționale și nici exercitarea unor presiuni asupra Judecătorilor constituționali în soluționarea cauzelor aflate pe rolul CCR.
Dimpotrivă, demersul meu civic este determinat de convingerea că prestigiul Curții Constituționale, independența Judecătorilor CCR și încrederea cetățenilor României în această instituție trebuie să fie protejate prin transparență, rigoare legislativă și respectarea celor mai înalte standarde de conduită instituțională și morală.
Într-o democrație constituțională, cred că este insuficient ca independența unei instituții fundamentale să existe, consider că este necesar ca imparțialitatea CCR să fie și vizibilă, credibilă și protejată de orice situație care ar putea genera, în mod legitim, îndoieli asupra aplicării legii de către Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al respectării Constituției României.