IBB Microbio

19/02/2026

Articol publicat săptămâna aceasta în jurnalul Frontiers in Microbiology, de către o echipă din cadrul Institute of Biology Bucharest a primit publicitate în mai multe jurnale Europene, printr-e care și Discover Magazine!
Felicitări echipei!

The discovery of an antibiotic-resistant microbe locked in Romanian cave ice highlights both the risks of a warming world and an unexpected source of future medicines.

19/02/2026

Institute of Biology Bucharest Corina Iţcuş Victoria Ioana Cristina Purcarea

Une bactérie vieille de 5000 ans révèle une résistance étendue aux antibiotiques et un potentiel inédit contre des pathogènes actuels.

19/02/2026

Antimicrobial resistance is a growing threat to public health, but these cryogenically frozen germs might be more of a help than a hindrance.

20/10/2025

𝑺𝒆𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 𝑨𝒏𝒖𝒂𝒍𝒂̆ 𝒅𝒆 𝑪𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂̆𝒓𝒊 𝑺̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒊𝒇𝒊𝒄𝒆 “𝑮. 𝒁𝒂𝒓𝒏𝒆𝒂”

La data de 30 septembrie 2025, Departamentul de Microbiologie din cadrul Institutului de Biologie București al Academiei Române a organizat Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice “G. Zarnea”. Evenimentul a inclus nouă prezentări științifice, axate pe teme de actualitate și de importanță deosebită pentru domeniul microbiologiei, subliniind în același timp contribuția acestuia la promovarea dezvoltării durabile și la identificarea unor soluții inovatoare cu impact la nivel național și internațional.

05/08/2025

📖 𝑪𝑨𝑹𝑨𝑪𝑻𝑬𝑹𝑰𝒁𝑨𝑹𝑬𝑨 𝑼𝑵𝑶𝑹 𝑵𝑶𝑰 𝑩𝑨𝑪𝑻𝑬𝑹𝑰𝑰 𝑯𝑨𝑳𝑶𝑭𝑰𝑳𝑬 𝑫𝑰𝑵 𝑴𝑬𝑫𝑰𝑰 𝑺𝑨̆𝑹𝑨𝑻𝑬

În data de 19 iunie 2025 a fost publicat articolul cu titlul "𝑵𝒐𝒗𝒆𝒍 𝒉𝒂𝒍𝒐𝒕𝒐𝒍𝒆𝒓𝒂𝒏𝒕 𝒃𝒂𝒄𝒕𝒆𝒓𝒊𝒂 𝒇𝒓𝒐𝒎 𝒔𝒂𝒍𝒊𝒏𝒆 𝒆𝒏𝒗𝒊𝒓𝒐𝒏𝒎𝒆𝒏𝒕𝒔: 𝒊𝒔𝒐𝒍𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝒂𝒏𝒅 𝒃𝒊𝒐𝒎𝒐𝒍𝒆𝒄𝒖𝒍𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒐𝒏” în BioTech, disponibil la https://doi.org/10.3390/biotech14020049. Studiul a avut ca scop testarea capacității unor tulpini bacteriene halotolerante din genurile 𝐻𝑎𝑙𝑜𝑚𝑜𝑛𝑎𝑠, 𝐵𝑎𝑐𝑖𝑙𝑙𝑢𝑠 și 𝑃𝑙𝑎𝑛𝑜𝑐𝑜𝑐𝑐𝑢𝑠 de a sintetiza biomolecule, precum exoenzime, biosurfactanți și pigmenți carotenoizi.

Credit: Dr. Simona Neagu , Dr. Mihaela Marilena Stancu .stancu72

13/06/2025

📖 𝑺𝑰𝑵𝑻𝑬𝒁𝑨 𝑫𝑬 𝑩𝑰𝑶𝑴𝑶𝑳𝑬𝑪𝑼𝑳𝑬 𝑫𝑬 𝑪𝑨̆𝑻𝑹𝑬 𝑴𝑰𝑪𝑹𝑶𝑶𝑹𝑮𝑨𝑵𝑰𝑺𝑴𝑬 𝑰𝒁𝑶𝑳𝑨𝑻𝑬 𝑫𝑰𝑵 𝑴𝑬𝑫𝑰𝑰 𝑺𝑨𝑳𝑰𝑵𝑬

În cadrul conferinței internaționale “Agriculture for Life, Life for Agriculture”, organizată de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (5–7 iunie 2025), a fost prezentat posterul intitulat “Biomolecule production by bacteria isolated from saline environment”. Lucrarea a avut ca scop izolarea, din două izvoare sărate localizate în județul Prahova, a unor noi microorganisme capabile să producă diferite biomolecule (enzime extracelulare, pigmenți carotenoizi) și caracterizarea acestora. În contextul actual al poluării mediului cu hidrocarburi petroliere, identificarea și valorificarea unor tulpini bacteriene adaptate la condiții saline prezintă un interes deosebit, având potențial aplicativ în procese de bioremediere și biosinteză de compuși utili biotehnologic.

Credit: Dr. Simona Neagu, Dr. Mihaela Marilena Stancu

22/05/2025

𝐓𝐢𝐭𝐥𝐮𝐥: 𝑰𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒈𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒑𝒐𝒕𝒆𝒏𝒕̦𝒊𝒂𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒃𝒊𝒐𝒕𝒆𝒉𝒏𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝒃𝒂𝒄𝒕𝒆𝒓𝒊𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒉𝒂𝒍𝒐𝒇𝒊𝒍𝒆 𝒊𝒛𝒐𝒍𝒂𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒛𝒂̆𝒄𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒂𝒓𝒆 𝑷𝒓𝒐𝒗𝒂𝒅𝒊𝒂 (𝑩𝒖𝒍𝒈𝒂𝒓𝒊𝒂).

În data de 17 aprilie 2025 a fost publicat articolul cu titlul: „Prospecting the biotechnological potential of culturable halophilic bacteria isolated from Provadia salt deposit (Bulgaria) near the oldest salt production and urban complex in Europe” în Extremophiles, disponibil la https://link.springer.com/article/10.1007/s00792-025-01387-1.
Studiul a avut ca scop izolarea şi caracterizarea pentru prima dată, a unor tulpini de bacterii halofile obţinute din zăcământul de sare Provadia „Mirovo”, situat la 5 km SE de orașul Provadia şi fiind singura mină activă de exploatare a sării geme din Bulgaria. De asemenea, investigarea potenţialului biotehnologic s-a realizat prin evaluarea sintezei unor enzime hidrolitice extracelulare, a exopolizaharidelor şi a unor compuşi cu rol antibacterian faţă de patogeni clinici. Rezultatele obţinute privind analiza filogenetică bazată pe secvenţierea genei ARNr 16S au relevat că dintre cele 40 de izolate, 22 au aparținut unor 13 specii diferite din 6 genuri, care se încadrează în filumurile Bacillota și Pseudomonadota. Majoritatea tulpinilor testate (90%) au prezentat o singură activitate enzimatică extracelulară sau au prezentat activităţi hidrolitice combinate. 55% dintre tulpini au fost capabile să producă între trei și opt enzime hidrolitice extracelulare: arabinază, celulază, gelatinază, glucanază, L-glutaminază, pectinază și xilanază. Zece tulpini au fost capabile să sintetizeze exopolizaharide în cantităţi cuprinse între 32 - 227 μg/ml. Dintre cele 20 de tulpini testate, B. licheniformis PCZ-6, B. paralicheniformis PCZ-12 și V. salarius PCZ-38 au prezentat activitate antimicrobiană împotriva Vibrio cholerae Non-O1 și Bacillus subtilis ATCC 6633.

Credit: Dr. Gabriela Teodosiu-Beleuță

12/05/2025

📖 𝑩𝒊𝒐𝒅𝒆𝒈𝒓𝒂𝒅𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒐𝒕𝒐𝒓𝒊𝒏𝒆𝒊.

În data de 2 martie 2025 a fost publicat articolul cu titlul "𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐭𝐡𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐚𝐥 𝐨𝐟 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐬𝐨𝐢𝐥 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐟𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐞𝐬𝐞𝐥 𝐛𝐢𝐨𝐝𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧” în 𝑀𝑖𝑐𝑟𝑜𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚, disponibil la https://www.mdpi.com/2076-2607/13/3/564. Studiul a avut ca scop izolarea și caracterizarea unor noi consorții bacteriene capabile să tolereze și să degradeze motorina. Evaluarea potențialului degradativ al celor două consorții izolate s-a realizat prin cuantificarea creșterii acestora în prezența motorinei. Activitatea semnificativă a alcan-hidroxilazei și prezența în genomul acestor bacterii a unor gene catabolice au demonstrat versatilitatea consorțiilor izolate...
Credit: Dr. Mihaela Marilena Stancu

16/04/2025

În data de 9.04.2025, o echipă de cercetători din IBB (Institute of Biology Bucharest) a desfăşurat activităţi educaţionale în cadrul 𝑷𝒓𝒐𝒈𝒓𝒂𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒆𝒅𝒖𝒄𝒂𝒕̧𝒊𝒆 𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒔̧𝒄𝒐𝒍𝒊 (https://www.ibiol.ro/edu/preuniv/noutati.html), în Şcoala gimnazială nr 117.
Informaţiile prezentate au avut ca scop conştientizarea importanţei turbăriilor şi a factorilor care le ameninţă, dar şi necesitatea conservării acestui tip de habitat. Elevii au avut ocazia să observe atât detaliile morfologice ale muşchiului de turbă sub lupă cât şi remarcabila capacitate de retenţie a apei. Totodată, ei au putut reconstrui, sub formă de dioramă, un ecosistem de tinov. Prin intermediul jocurilor şi ghicitorilor, elevii au facut cunoştinţă cu speciile caracteristice unei turbării.
La această activitate au participat 130 de elevi din ciclul primar şi gimnazial.

Credit: Dr. Roxana Cojoc, Dr. Ioana Lucaci , Dr. Gabriela Teodosiu-Beleuţă, Dr. Robert Ruginescu

10/03/2025

Centrul de Cercetare al Institutului Paul Bocuse din Lyon, Universitatea din Copenhaga și Universitatea din Umeå, parteneri la proiectul HealthFerm, vă invita să participați la un studiu privind percepția consumatorilor asupra alimentelor fermentate pe baza de plante. Daca faceti fermentatii acasa (muraturi, bors, maia pentru paine etc.) puteti sa completati chestionarul, pe care îl găsiți pe pagina web a proiectului.

👉 Citizen science | HealthFerm

Innovative pulse and cereal-based food fermentations for human health and sustainable diets