16/07/2026
🛡️ Prețul protecției: cm reacționează lumea la noile cote de import pentru oțel ale UE 🌍🏭
Începând cu 1 iulie 2026, Uniunea Europeană a introdus un nou sistem de protecție pentru piața oțelului, prin Regulamentul (UE) 2026/1384 și normele sale de aplicare. 🇪🇺
Principalele schimbări sunt foarte dure:
🔹 cotele de import fără taxe au fost reduse la aproximativ 18,3 milioane de tone pe an;
🔹 pentru volumele care depășesc cotele se aplică o taxă vamală de 50%;
🔹 alocările au fost stabilite în principal pe baza importurilor din perioada 2022–2024;
🔹 o țară a primit, în general, cotă proprie doar dacă reprezenta minimum 5% din importurile UE într-o anumită categorie.
📌 Din perspectiva Bruxelles-ului, noile contingente tarifare, cunoscute drept TRQ, trebuie să protejeze siderurgia europeană împotriva:
⚠️ supracapacității globale;
⚠️ importurilor ieftine sau subvenționate;
⚠️ creșterilor bruște de import;
⚠️ redirecționării spre Europa a oțelului blocat pe alte piețe.
Dar țările exportatoare văd situația diferit. Unele consideră măsura discriminatorie și extrem de costisitoare, în timp ce câteva state au obținut cote relativ avantajoase. 📊
🇹🇷 Turcia – cel mai mare volum pierdut
Turcia este una dintre țările cele mai afectate de noul regim european.
Uğur Dalbeler, președintele Asociației Exportatorilor Turci de Oțel, avertizează că noile cote ar putea reduce exporturile Turciei către UE cu aproximativ:
📉 3,5 milioane de tone pe an
💸 aproximativ 3 miliarde de dolari din veniturile anuale
În 2025, Turcia a exportat în UE aproximativ 7,9 milioane de tone de produse siderurgice, inclusiv produse care nu intră în sistemul TRQ. În urma noilor restricții, exporturile anuale către Europa ar putea scădea cu aproximativ 56%.
Presiunea s-a simțit chiar din prima zi. Pe 1 iulie, cota trimestrială pentru categoria 1A – produse laminate la cald a fost deja suprasolicitată:
📦 cotă disponibilă: 160.574 tone
📑 cereri depuse: 229.564 tone
🚨 depășire: aproximativ 43%
Conform calculelor GMK Center, diferențele dintre importurile UE din 2025 și noile cote sunt:
🔻 Produse laminate la cald, categoria 1A
• importuri 2025: 1,8 milioane tone
• noua cotă: 642.000 tone
• scădere: 64%
• pierdere: aproximativ 1,158 milioane tone
🔻 Produse laminate la rece, categoria 2
• 288.000 → 241.000 tone
• scădere: 16%
• pierdere: 47.000 tone
🔻 Produse acoperite organic, categoria 5
• 90.000 → 46.000 tone
• scădere: 49%
• pierdere: 44.000 tone
🔻 Oțel beton, categoria 13
• 609.000 → 240.000 tone
• scădere: 61%
• pierdere: 369.000 tone
🔻 Sârmă laminată, categoria 16
• 508.000 → 245.000 tone
• scădere: 52%
• pierdere: 263.000 tone
🏭 Industria turcă încearcă acum să găsească piețe alternative în afara Europei.
În același timp, producătorii cer guvernului de la Ankara măsuri suplimentare de protecție, deoarece importurile de oțel ale Turciei au crescut cu 13,9% în 2025, iar gradul de utilizare a capacităților siderurgice este de doar aproximativ 55%.
👉 În aceste condiții, obținerea profitabilității în 2026 și 2027 va fi foarte dificilă.
🇧🇷 Brazilia – critică dură, dar și o oportunitate pentru oțelul laminat la cald
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Industriei și Comerțului din Brazilia au criticat restricțiile introduse unilateral de UE.
Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât măsura a venit la scurt timp după semnarea acordului comercial dintre UE și Mercosur, la 17 ianuarie 2026. 🤝
Brazilia susține că:
❌ UE nu a negociat corespunzător cu țările Mercosur;
❌ nu s-a ajuns la o compensație conform articolului XXVIII din GATT;
❌ noile cote reduc accesul la piața europeană fără să rezolve problema supracapacității mondiale.
UE a acordat Braziliei o cotă anuală de aproximativ 227.000 tone de produse siderurgice finite.
În 2025, Brazilia exportase în UE aproximativ 293.000 tone.
Situația diferă mult în funcție de produs:
🟢 Produse laminate la cald, categoria 1A
• importuri 2025: 77.000 tone
• noua cotă: 170.000 tone
• creștere: 121%
• spațiu suplimentar: 93.000 tone
🔴 Produse laminate la rece, categoria 2
• 75.000 → 14.000 tone
• scădere: 81%
• pierdere: 61.000 tone
🔴 Bare comerciale și profile ușoare, categoria 12
• 18.000 → 12.000 tone
• scădere: 33%
• pierdere: 6.000 tone
🟢 Alte țevi fără sudură, categoria 24
• 29.000 → 31.000 tone
• creștere: 7%
• plus: 2.000 tone
Mesajul Braziliei este clar:
📢 țările care nu sunt responsabile pentru supraproducția globală nu ar trebui pedepsite.
Guvernul brazilian avertizează că restricțiile pot declanșa măsuri comerciale de răspuns. Institutul Brazilian al Oțelului spune că negocierile continuă, deoarece actuala formulă este „nesatisfăcătoare” și trebuie ajustată pe categorii de produse.
🇲🇾 Malaysia – aproape fără cote proprii
Federația Industriei Fierului și Oțelului din Malaysia, MISIF, afirmă că respectă dreptul UE de a introduce măsuri de protecție conforme cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
Totuși, producătorii malaezieni susțin că nu ar trebui să plătească prețul pentru supracapacitatea creată în alte state. ⚖️
Malaysia spune că:
✅ a exportat responsabil și în volume moderate;
✅ nu a provocat creșterile bruște de import vizate de UE;
❌ este dezavantajată deoarece nu are acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Din cele 26 de categorii de produse, Malaysia a primit cotă individuală într-o singură categorie:
🧵 sârmă laminată din oțel nealiat și aliat
Cota propusă este de aproximativ 25.000 tone, cu circa 40% peste importurile din 2025.
În toate celelalte categorii, exportatorii malaezieni trebuie să concureze în cadrul cotelor generale. După epuizarea acestora, se aplică taxa de 50%.
📦 În 2025, UE a importat din Malaysia aproximativ 524.000 tone de produse siderurgice finite.
MISIF critică și utilizarea perioadei 2022–2024 ca bază de calcul. În acei ani, producătorii malaezieni încă se recuperau după pandemie sau abia intrau pe noi piețe.
📢 Poziția industriei: Malaysia cere acces corect și echitabil la piețele partenerilor săi comerciali.
🇯🇵 Japonia – „nepotrivit și regretabil”
Cinci asociații siderurgice japoneze au criticat împreună noile cote europene:
🔹 Japan Iron and Steel Federation
🔹 Special Steel Association of Japan
🔹 Japan Stainless Steel Association
🔹 Japan Wire Products Association
🔹 Non-Integrated Steel Producers’ Association
Acestea consideră măsurile „nepotrivite și regretabile”, mai ales pentru că Japonia și UE sunt partenere într-un acord de liber schimb. 🤝
Japonia a primit o cotă anuală totală de aproximativ 800.000 tone, comparativ cu o medie anuală a importurilor UE de aproximativ 1,5 milioane tone în perioada 2022–2024.
Datele GMK Center arată:
🟢 Produse laminate la cald, categoria 1A
• importuri 2025: 239.000 tone
• noua cotă: 552.000 tone
• creștere: 131%
• plus: 313.000 tone
🔴 Produse laminate la rece, categoria 2
• 184.000 → 118.000 tone
• scădere: 36%
• pierdere: 66.000 tone
🔴 Table quarto, categoria 7
• 109.000 → 93.000 tone
• scădere: 15%
• pierdere: 16.000 tone
🔴 Sârmă laminată, categoria 16
• 10.000 → 5.000 tone
• scădere: 52%
• pierdere: 5.000 tone
⚠️ Situația este complicată și de faptul că produsele laminate la cald din Japonia rămân supuse unor taxe antidumping de aproximativ 30% în interiorul UE.
Industria japoneză avertizează că aceste bariere afectează exporturile, relațiile cu clienții europeni și capacitatea companiilor japoneze de a aproviziona constant piața UE.
🇬🇧 Regatul Unit – răspunde cu propriul sistem de protecție
Regatul Unit a ales o strategie diferită.
Tot la 1 iulie 2026, Londra a introdus propriile măsuri de protecție pentru piața siderurgică. 🇬🇧🛡️
Marea Britanie a:
📉 redus cu 51% volumul total al cotelor fără taxe;
📦 limitat importurile fără taxe la aproximativ 3,2 milioane tone;
💸 introdus o taxă de 50% pentru volumele peste cotă.
Principalul motiv este riscul de deviere a comerțului.
Oțelul care nu mai poate intra în UE ar putea fi redirecționat spre Regatul Unit, punând presiune pe producătorii britanici prin importuri ieftine.
În sistemul UE, situația Marii Britanii este mixtă:
🟢 Produse laminate la rece, categoria 2
• importuri 2025: 52.000 tone
• noua cotă: 79.000 tone
• creștere: 52%
• plus: 27.000 tone
🔴 Produse acoperite metalic, categoria 4A
• 161.000 → 46.000 tone
• scădere: 71%
• pierdere: 115.000 tone
🟢 Produse acoperite metalic, categoria 4B
• 64.000 → 137.000 tone
• creștere: 114%
• plus: 73.000 tone
🔴 Produse acoperite organic, categoria 5
• 47.000 → 32.000 tone
• scădere: 32%
• pierdere: 15.000 tone
🔴 Table quarto, categoria 7
• 77.000 → 33.000 tone
• scădere: 57%
• pierdere: 44.000 tone
🔴 Sârmă laminată, categoria 16
• 347.000 → 175.000 tone
• scădere: 50%
• pierdere: 172.000 tone
🇮🇳 India – un rezultat mixt, dar pierderi importante
Consiliul Indian pentru Promovarea Exporturilor de Produse de Inginerie, EEPC India, estimează că exporturile indiene de fier și oțel către UE ar putea scădea cu aproximativ:
📉 40%
💸 pierdere anuală de aproximativ 1,36 miliarde de dolari
Industria indiană descrie alocarea drept un rezultat mixt.
India a obținut condiții mai bune pentru unele produse, precum:
✅ bare și profile ușoare din inox;
✅ sârmă laminată din inox;
✅ anumite țevi fără sudură.
În schimb, mai multe categorii importante sunt puternic afectate:
🟢 Produse laminate la cald, categoria 1A
• importuri 2025: 445.000 tone
• noua cotă: 597.000 tone
• creștere: 34%
• plus: 152.000 tone
🔴 Produse laminate la rece, categoria 2
• 478.000 → 270.000 tone
• scădere: 44%
• pierdere: 208.000 tone
🟢 Produse acoperite metalic, categoria 4A
• 208.000 → 233.000 tone
• creștere: 12%
• plus: 25.000 tone
🔴 Produse acoperite metalic, categoria 4B
• 218.000 → 102.000 tone
• scădere: 53%
• pierdere: 116.000 tone
🔴 Produse acoperite organic, categoria 5
• 310.000 → 217.000 tone
• scădere: 30%
• pierdere: 93.000 tone
🔴 Table quarto, categoria 7
• 349.000 → 211.000 tone
• scădere: 40%
• pierdere: 138.000 tone
🇰🇷 Coreea de Sud – câștigătorul relativ
Coreea de Sud a avut una dintre cele mai pozitive reacții.
Asociația Coreeană a Fierului și Oțelului a salutat alocarea obținută în urma negocierilor purtate în cadrul acordului de liber schimb dintre UE și Coreea de Sud.
Coreea de Sud a primit o cotă proprie de aproximativ:
📦 2,073 milioane tone
Aceasta reprezintă o reducere de aproximativ 19,7% față de vechiul sistem, dar este mult mai mică decât reducerea generală de aproximativ 46% aplicată importurilor fără taxe în UE.
✅ Companiile coreene își pot păstra relațiile existente cu clienții europeni.
✅ Exportatorii beneficiază de o bază mai stabilă și mai predictibilă.
Totuși, Seulul se așteaptă ca volumele eliminate de pe piața UE să fie redirecționate spre alte regiuni, intensificând concurența globală.
Pentru a compensa, guvernul sud-coreean vrea să stimuleze consumul intern prin:
🚢 construcții navale;
🛡️ industria de apărare;
🌱 energie regenerabilă.
Aceste programe ar putea genera o cerere suplimentară de peste 510.000 tone de oțel.
🇹🇼 Taiwan – cote mai mari decât înainte, dar mult sub exporturile reale
Taiwan a primit o cotă națională anuală de aproximativ:
📦 670.000 tone
Aceasta este cu aproximativ 190.000 tone mai mare decât cota din ultima etapă a vechiului sistem european.
Creșterea provine însă din extinderea numărului de produse acoperite.
Taiwan și-a păstrat cote pentru:
🔹 tablă electrică;
🔹 produse acoperite organic;
🔹 produse inoxidabile laminate la rece;
🔹 sârmă laminată din inox;
🔹 țevi sudate.
În plus, au fost adăugate:
➕ produse laminate la cald;
➕ produse laminate la rece;
➕ produse acoperite;
➕ produse inoxidabile laminate la cald.
Dar, în 2025, UE a importat din Taiwan aproape 2 milioane de tone de oțel, astfel că noile cote rămân mult sub volumele comerciale reale.
Datele din imagine arată reduceri severe în toate categoriile principale:
🔴 Produse laminate la cald, categoria 1A
• importuri 2025: 515.000 tone
• noua cotă: 279.000 tone
• scădere: 46%
• pierdere: 236.000 tone
🔴 Produse laminate la rece, categoria 2
• 316.000 → 134.000 tone
• scădere: 58%
• pierdere: 182.000 tone
🔴 Produse acoperite organic, categoria 5
• 91.000 → 21.000 tone
• scădere: 77%
• pierdere: 70.000 tone
🔴 Produse inoxidabile laminate la cald, categoria 8
• 89.000 → 20.000 tone
• scădere: 78%
• pierdere: 69.000 tone
🔴 Produse inoxidabile laminate la rece, categoria 9
• 210.000 → 53.000 tone
• scădere: 75%
• pierdere: 157.000 tone
Taiwan critică modul în care UE a stabilit cotele și susține că, după opt ani de măsuri de salvgardare, Europa ar fi trebuit să revină la un comerț mai liber, nu să creeze o nouă barieră protecționistă.
Guvernul taiwanez:
⚖️ își rezervă drepturile în cadrul OMC;
🤝 cere consultări prioritare dacă sistemul va fi modificat;
📋 pregătește un mecanism intern de administrare a cotelor de export.
🇺🇦 Ucraina – una dintre cele mai grav afectate țări
Ucraina a primit cote proprii de aproximativ:
📦 1,05 milioane tone
În 2025, exporturile sale de produse siderurgice finite către UE au fost însă de aproximativ:
📦 2,63 milioane tone
Prin urmare, noile cote sunt cu aproape 60% sub exporturile din 2025, o reducere chiar mai severă decât scăderea generală de aproximativ 46%.
Pierderile estimate sunt dramatice:
📉 între 1,3 și 1,5 milioane tone de exporturi și producție pe an;
💸 până la 1 miliard de dolari venituri din export puse în pericol;
🏭 posibilă oprire a două furnale;
⚠️ aproximativ 37% din producția de produse plate este expusă;
⚠️ aproximativ 25% din producția de produse lungi este în pericol.
Ucraina consideră că nu a primit un tratament preferențial real, deși:
🇪🇺 este țară candidată la UE;
⚔️ industria funcționează în condiții de război;
⚡ s-a confruntat cu lipsuri de energie;
🚢 a fost afectată de blocarea rutelor din Marea Neagră;
🚛 a avut probleme logistice majore.
Perioada de referință 2022–2024 este considerată profund incorectă, deoarece exact acei ani au fost cei mai dificili pentru siderurgia ucraineană.
Guvernul de la Kiev spune că negocierile pentru păstrarea condițiilor istorice de acces la piața europeană rămân o prioritate.
📊 Cine câștigă și cine pierde?
🟢 Câștigător relativ
🇰🇷 Coreea de Sud – reducerea este mult mai mică decât media europeană, datorită negocierilor și acordului de liber schimb.
🟡 Situație mixtă
🇮🇳 India – câștigă la unele produse, dar pierde volume importante la laminate la rece și produse acoperite.
🇯🇵 Japonia – primește o cotă mai mare la laminate la cald, dar pierde acces la alte categorii.
🇧🇷 Brazilia – avantaj mare la laminate la cald, reducere severă la laminate la rece.
🇬🇧 Regatul Unit – unele cote cresc, altele scad drastic, iar Londra răspunde cu propriul regim de protecție.
🔴 Cele mai afectate
🇹🇷 Turcia – cea mai mare pierdere de volum, în special la produsele laminate la cald.
🇺🇦 Ucraina – impact industrial și economic sever, în condiții deja dificile.
🇹🇼 Taiwan – reduceri între 46% și 78% în categoriile principale.
🇲🇾 Malaysia – aproape fără cote individuale și expusă competiției în cotele generale.
🧭 Concluzie: protecția siderurgiei europene are un preț
Noile TRQ-uri au împărțit țările exportatoare de oțel în două tabere. 🌍
Pe de o parte, UE încearcă să:
🛡️ protejeze fabricile europene;
🏭 mențină capacitățile de producție;
👷 apere locurile de muncă;
📉 limiteze efectele supracapacității globale.
Pe de altă parte, partenerii comerciali avertizează că sistemul:
⚠️ perturbă lanțurile de aprovizionare deja existente;
⚠️ favorizează anumite state cu acorduri comerciale;
⚠️ poate declanșa măsuri de răspuns și noi conflicte comerciale;
⚠️ poate redirecționa milioane de tone de oțel spre alte piețe;
⚠️ poate crește prețurile pentru consumatorii și industria europeană.
📌 Marea întrebare nu este doar dacă aceste cote vor ajuta producătorii europeni de oțel.
Adevăratul test va fi dacă UE poate proteja siderurgia fără să provoace:
💶 prețuri mai mari în Europa;
🏗️ costuri suplimentare pentru construcții și industrie;
📉 pierderea competitivității producătorilor europeni care consumă oțel;
🌐 deteriorarea relațiilor cu parteneri comerciali importanți.
Europa își protejează oțelul. Dar costul acestei protecții ar putea fi plătit de întreaga industrie europeană. 🛡️🏭💶